Piatra pe care o arunc spre tine se preface în fluturi
Fluturii care năvălesc spre tine dispar în lumină
Lumina care trece prin tine se transformă în îngeri
Îngerii ce să facă şi ei li-e teamă să se prefacă
Rămîn fără aripi îşi scapă-n bălţi nimbul cald
Vine un şoarece plin de făină şi-i îmbrînceşte
Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm
Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm
De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citeşti
Pentru-a putea să străbaţi c-o vergea de cleştar
În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrşite poveşti...
Piatra pe care o arunc spre tine se preface în fluturi
Fluturii care năvălesc spre tine dispar în lumină
Lumina care trece prin tine se transformă în îngeri
Îngerii ce să facă şi ei li-e teamă să se prefacă
Rămîn fără aripi îşi scapă-n bălţi nimbul cald
Vine un şoarece plin de făină şi-i îmbrînceşte
Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm
Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm
De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citeşti
Pentru-a putea să străbaţi c-o vergea de cleştar
În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrşite poveşti...