Credincioşii slavi păstrează şi acum tradiţiile legate de Naşterea Domnului. După ce au ieşit din biserici, vlahii de la sud de Dunăre au petrecut Ajunul cu vin, ţuică fiartă, bucate alese, dar şi cu muzică românească.

Sârbii, dar şi românii de dincolo de Dunăre sărbătoresc, astăzi, Crăciunul pe rit vechi. În localităţile Kladovo, Mala Vrbica (Vârbiţa Mică) sau Kostol, petrecerea a început încă de aseară şi va ţine trei zile.

După ce au colindat toată ziua, ca după datină, seara de Ajun i-a găsit localnicii din Kostol, de exemplu, la biserică. Cât timp femeile şi copiii au ascultat liturghia, cei mai vârstnici dintre bărbaţi au încins focul sub ceaune cu ţuică, vin şi ceai. Au aprins apoi, în curte, crengi de stejar, simbolizând focul făcut pentru a încălzi ieslea Mântuitorului.

“În ziua de Ajun, în fiecare sat, se pleacă cu popa în pădure după lemne de stejar şi sunt aduse în biserică. Se sfinţeşte şi se duce şi acasă. Unii le ard în ziua de Crăciun, dar unii le ars în Ajun. Se zice că aşa l-au făcut pe Domnul Cristos au rupt crengi din pădure şi au făcut focul de l-au încălzit pe Domnul Cristos”, ne-a spus Dragisa Srbulovic.

Scânteile focului simbolizează banii din anul următor

Şi tot tradiţia spune că numărul scânteilor produse de foc le va aduce copiilor bani şi bucurii în anul ce urmează. “Se spune câte scântei în oborul bisericii, atâţia bani, noroc şi bucurii la copii. Sunt foarte mulţi români care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi”, ne spune, la rândul său, Tihan Matasarevic.

Norocul din pâinică

De la Crăciun şi până la Botezul Domnului, sârbii se salută cu urarea „Hristos s-a născut”, răspunsul fiind „Adevărat, s-a născut”.

În ziua de Crăciun, după ce-l primesc pe preot să le binecuvânteze bucatele, crendincioşii petrec, acasă, cu rudele. De pe masă nu lip