Reprezentanţii FMI s-au deplasat marţi la sediul BNR pentru a discuta cu guvernatorul Mugur Isărescu şi cu directorii băncii centrale despre evoluţia creditelor neperformante şi despre lichiditatea din sistemul bancar. Surse apropiate discuţiilor susţin că experţii instituţiei financiare in­ten­ţionează să renunţe la acordul de la Viena prin care băncile străine au fost obligate să-şi menţină expunerea (liniile de credite) pe România şi să nu trimită bani la băncile-mamă. În viitorul acord pe care-l discută în aceste zile autorităţile române cu de­legaţia FMI, această înţelegere ar putea să nu mai existe.

Consecinţa ar fi că băncile vor putea să trimită bani în ţările de or­i­gine când constată că există o lichi­­di­tate prea mare în România. Motivaţia celor de la Fond este că băncile-mamă îşi menţin voluntar expunerea pe România, au declarat surse apro­piate negocierilor. Rămâne de văzut care va fi punctul de vedere al au­to­ri­tăţilor române, având în vedere că cu o parte din aceşti bani băncile au fi­nanţat deficitul României prin me­ca­nismul titlurilor de stat.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa ro­mâ­nească şi a ratei de sol­vabilitate a sucursalelor peste 10%. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen In­ternational, Eurobank EFG, Na­tional Bank of Greece, Societe Gene­rale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România. Delegaţia FMI s-a deplasat apoi la Ministerul Muncii. Discuţiile s-au axat şi pe negocierea noului acord, care ar putea începe din primăvară, o dată cu finalizarea actualei în­ţe­le­geri. Se discută în aceste zile care sunt condiţiile pe care ni le va impune FMI şi cât din acestea sunt considera­te acep­tabile de autorităţile române. No