Costurile sunt de zece ori mai mari decât la o naştere normală de Spitalul Universitar, care are patru, şi Maternitatea Giuleşti, care are doar trei. Nu facem faţă numărului de prematuri şi medicii sunt puşi în situaţia de a alege la un moment dat cazul cel mai grav", a explicat dr. Gabriel Lemnete, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Polizu.
Stresul, principala cauză a naşterilor premature
"Orice femeie, odată intrată în perioada gestaţională, ar trebui să-şi schimbe stilul de viaţă: până în a cincea lună de sarcină, munca ar trebui redusă cu 30 la sută, până în a şaptea lună cu jumătate şi după a şaptea lună cu 80 la sută. Multe din femei rămân cu stilul uzual de viaţă până în ultima săptămână de sarcină. La stresul de la serviciu se adaugă toxicomaniile uzuale, cum ar fi fumatul sau supraalimentaţia, dar şi deshidratarea", a mai adăugat dr. Lemnete. În plus, româncele nu se înghesuie la cabinetele de ginecologie. "În loc să beneficieze de controlul lunar, se mulţumesc cu un singur set de analize şi cu o ecografie tridimensională, care le dă satisfacţie emoţională", a mai explicat dr. Gabriel Lemnete. Sărăcia este şi ea un factor de risc, pentru că reduce accesibilitatea. Marea majoritate a femeilor stau la coadă la cabinetele din spitale ore în şir. Cele care au o situaţie materială mai bună, apelează la cabinetele particulare, unde se aşteaptă mai puţin prin sistemul de programări. Pe de altă parte, medicii englezi susţin că tratamentul infertilităţii duce la mărirea numărului de gemeni, tripleţi sau naşteri multiple şi, implicit, de prematuri. Femeile care suferă de patologii ale uterului sau care au antecedente chirurgicale pot prezenta o predispoziţie anatomică la naşterea prematură.
