Pe 7 august 1974, Philippe Petit a mers, preţ de 45 de minute, de opt ori între cele două World Trade Center, pe un cablu suspendat la 417 metri, fără a fi asigurat!
07.08.1974. Ora 7:15 am. Sergentul Charles Daniels, autoritatea portuară a statului New York, primeşte un apel. “Tată, e unul care merge între Turnurile alea noi! E suit pe un fel de cablu sau ce dracu o fi, că nu vedem de aici, de jos, şi dementu’ a blocat uşa de acces. E cu o prăjină. Fă rost de un elicopter, să-l dăm jos de acolo, că e lumea strînsâ ca la urs şi dacă ăsta pică, nici cu şpaclul nu-l mai luăm de pe astfalt!” Hahahaha! Bună gluma, cum adică, “unu merge între Turnuri? Păi ce, e Iisus, să calce aerul la 400 de metri??? “Dany boy, fă rost de o scară cu elice, că nu e de rîs!!!”
Şase ani pentru a intra în istorie
Philippe Petit îi zice. În 1968, în timp ce era la stomatolog, a văzut pe peretele ăluia nişte poze cu două construcţii ce păreau a fi interesante, undeva, în New York. Brusc i-a încolţit ideea: “Le va uni şi le va traversa!!!” Era trapezist, nu se speria el aşa uşor…A făcut mii de fotografii, a falsificat legitimaţii de acces, s-a dat architect francez, s-a echipat în muncitor. Toate astea pentru a-şi pune planul în practică. A urcat sute de kilograme de cablu, împreună cu nişte prieteni şi, în ziua stabilită, a tras cu arcul, ca Robin Hood, de pe un acoperiş, pe altul. 43 de metri distanţă, la 1.368 picioare. Împârţiţi la 3 şi ceva ca să aflaţi cît de mici vedea Philippe maşinile de jos. A luat prăjina de 7,9 metri şi… la treabă!!! Un amic filma, altul făcea poze. Nu i-a ajuns o dată! Nici de două ori! Nici de trei! Nici de şapte! A făcut “drumul” între doi zgîrîie-nori de opt ori. A mers pe cablu, aşa cum a promis, s-a aşezat într-un genunchi şi a făcut reverenţe, a dialogat cu un porumbel ce tocmai trecea pe acolo.
N-a vrut să-l supere pe Cel de Sus @N_
