Antropologul James Holland Jones şi biologul Marcel Salathe au realizat în premieră un model matematic care identifică modul de relaţionare socială pe platformele virtuale. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Stanford, acest model acţionează precum un plan de apărare anti-epidemic. Concret, experţii au comparat modul în care izbucneşte un focar epidemic şi felul în care acţionează vectorii de răspândire a mesajelor comunicării online. Potrivit studiului, există multe similitudini între apariţia unei boli contagioase într-o colectivitate şi socializarea virtuală. Contrar ipotezei conform căreia oamenii interacţionează între ei cu o frecvenţă egală, cercetătorii Marcel Salathé şi James Holland Jones au venit cu o nouă teorie, mult mai strategică, care susţine că, la fel ca în cazul răspândirii unui agent infecţios, există o "curbă" în relaţionarea socială online.

Specialiştii de la Universitatea Stanford au elaborat şi au testat timp de cinci ani un algoritm de comunicare virtuală pe baza observaţiilor făcute asupra unor subiecţi care relaţionau online prin intermediul reţelei de socializare Facebook. Astfel, ei au identificat modelul optim de interacţiune socială între diferite comunităţi, bazat pe efectul de "domino", similar cu cel al reacţiei în lanţ al propagării îmbolnăvirilor provocate de apariţiei unui focar infecţios.

"Podul de legătură comunitară" este algoritmul care a fost prezentat în ultimul număr al revistei "PLoS Computational Biology" şi constituie, potrivit oamenilor de ştiinţă, un nou model ce va fi aplicat în teoriile sociologice referitoare la structura comunitară, reţelele sociale şi alte tipuri de interacţiuni îintre indivizi. Se pare că structura socială a unei colectivităţi funcţionează într-adevăr pe baza "spiritului de turmă", cercetătorii argumentând acest lucru prin exemplul că, de pildă, dacă într-un oraş cu do