Noi, nepoţii g-ralului Gheorghe Avramescu vă mulţumim pentru articolul publicat în ziarul "România Liberă" din 10.12.2010 şi vă transmitem câteva observaţii şi completări cu privire la viaţa şi moartea celui ce a fost bunicul nostru. Menţionăm că g-ralul Avramescu nu a comandat trupe în Caucaz iar în momentul arestării în secret de către sovietici era general de armată şi nu de corp de armată.

Se afirmă în articol că un motiv pentru arestarea în secret a generalului Avramescu la 2 martie 1945 ar fi fost dorinţa de răzbunare a sovieticilor pentru participarea g-ralului Avramescu la campania din Est. Caracterul răzbunător a lui Stalin este cunoscut. Masacrul de la Katyn prin care el s-a răzbunat pe polonezi pentru infrângerile suferite de Armata Roşie în războiul sovieto-polonez din 1920 este un exemplu printre multe altele.

În cazul g-ralului Avramescu, sovieticii însă nu aveau nici un motiv de răzbunare pentru comportamentul său în Crimeea. Ba din contră, aveau motive de mulţumire. Într-o notă informativă a Ministerului de Interne român din 23 septembrie 1943 se spune că "Repetarea la Radio Moscova în emisiunea românească a mulţumirilor către generalul Avramescu, pentru felul cum a tratat populaţia sovietică, a provocat vii comentarii în cercurile democratice. Dl. Iuliu Maniu personal afirma: < generalul Avramescu se desenează cel puţin ca omul tratativelor cu ruşii >". G-ralul Avramescu înfiinţase "Cantina Românească" pentru copiii orfani ruşi şi de alte naţionalităţi din Simferopol unde a lucrat şi fiica sa Felicia ca voluntară. Tot Avramescu a protestat pe lângă Mareşalul Antonescu contra măsurilor luate de germani care incendiau casele şi pădurile de lângă drumuri pentru a se proteja mai uşor de eventualele atacuri ale partizanilor. Din câte ştim, g-ralul Avramescu a fost singurul general român căruia sovieticii i-au adus mulţumiri pentru comport