Consilierii locali au abandonat proiectul centurii de sud în favoarea celei de nord după un an de muncă în proiectarea căii rutiere.
Problema centurii Bistriţei a fost „tranşată" miercuri seară, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local (CL), convocată de PNL, la care au participat şi proiectanţii de la Iptana SA Bucureşti. După dezbateri aprinse, CL a decis, prin vot, că nu este de acord cu aşa-numita „centură de sud", studiată deja de proiectanţi, ci că preferă reabilitarea „centurii de nord" care traversează zona industrială. Hotărârea Consiliului Local Bistriţa, care are valoare de recomandare, a fost luată în prezenţa a peste 30 de bistriţeni care ar putea fi afectaţi de viitoarea şosea de centură şi care au făcut presiuni asupra aleşilor pe toată durata şedinţei.
Trei variante
Specialiştii Iptana, firma angajată de CNADNR să proiecteze şoseaua, au respins, din start, reabilitarea „centurii de nord" care, din cei 12,8 km câţi are, pe 10 ar urma să treacă prin zone locuite. Deşi reabilitarea ar fi costat doar 65 de milioane de euro, autorităţile au renunţat la ea, fiindcă presupunea demolarea a 15 case. Al doilea traseu studiat a fost pe traseul viitoarei autostrăzi Jucu-Dej-Bistriţa-Suceava. Varianta a căzut din cauza costurilor de 250 de milioane de euro. Traseul impune un tunel de şase km.
Proiectanţii au optat pentru „centura de sud", care costă 110 milioane de euro şi care trece şi ea prin zone locuite, însă doar pe cinci km şi presupune demolarea a trei case. Principala problemă este însă aceea că drumul ar urma să traverseze, pe viaducte, zona locuită şi, pentru construcţia lui, este necesară tăierea copacilor de pe 3,87 ha din Pădurea Codrişor. Ca urmare, CL a respins, prin vot, „centura de sud" şi a recomandat CNADR să opteze fie pentru „centura de nord", fie pentru varianta de 250 de milioane de euro. Surse neconfirmate