Mica deltă din judeţul Giurgiu, situată la numai 35 de kilometri de Bucureşti, este o variantă simplă pentru cei care vor să scape puţin de tumultul oraşului şi să se bucure de natură. Păduri întinse prin care te rătăceşti uşor, o baltă cu stuf şi luciri eminesciene şi o mănăstire veche de aproape şase secole sunt tentaţiile care te atrag la Comana.
Puţini sunt cei care-şi propun să poposească mai mult de o zi în Comana. Acolo nu există spaţii de cazare, restaurante, bistrouri. Dar pentru cei care preferă să facă un fel de „turism cu ziua" e un loc excelent.
Mai citiţi şi:
Pliante, DVD-uri şi un film pentru promovarea Cetăţii Alba Carolina
O vizită la bătrâna mănăstire, drumeţii prin pădure, o plimbare cu luntrea pe canalele înguste ale Bălţii Comana, căutarea bujorului românesc sau a speciei rare de ghimpe, toate aceste lucruri interesante rămân în memoria celor care vizitează zona.
Pe-un picior de plai...
Comana se află la o distanţă de 35 de kilometri de Bucureşti şi la 44 de kilometri de Giurgiu. Comuna are în componenţă cinci sate: Comana, Grădiştea, Fălăştoaca, Vlad Ţepeş şi Budeni. Grădiştea este primul sat care-ţi iese în cale când vii dinspre Bucureşti. Ca orice sat de câmpie, este construit circular: toate uliţele, oricât de întortocheate ar fi, devin, la un moment dat, perpendiculare pe şoseaua principală. În centrul aşezării, un indicator dă de veste că, spre dreapta, intri deja în Parcul Natural Comana. În zare încep să se ivească pădurile care odinioară formau vestitele întinderi ale Codrilor Vlăsiei.
Astăzi, Parcul Natural Comana, cu o suprafaţă de 25.000 de hectare, cuprinde rezervaţiile Pădurea Oloaga-Grădinari (rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Ruscus aculeatus, adică ghimpele), Pădurea Padina Tătarului (unde se află specia protejată de bujor românesc) şi Balta Comana. Un pod de fier, pe
