Apropierea de conditiile prevalente in UE pune in dificultate o mare parte din industria autohtona. Nu voi face un exercitiu de prognoza pentru anul ce vine. Sugerez insa o serie de probleme care vor influenta mersul si performantele politicii economice (ale economiei).

Deficitul comercial a crescut mult si in 2005, iar deficitul de cont curent are sanse mari sa treaca de 9% din PIB. Avand in vedere ca PIB-ul si productia industriala si-au incetinit cresterea in acest an, este fireasca intrebarea daca asemenea deficite sunt sustenabile. In fapt, sunt mai multe intrebari care necesita examinare. Astfel, dinamica mai putin buna a productivitatii pare sa confirme temerea pe care am exprimat-o cu timp in urma (JN, 2004) privind competitivitatea economiei noastre. Unii pot argumenta ca deficitele sunt rezultatul normal al cresterii creditului bancar, ca prezenta capitalului strain in industria bancara (ce extinde linii de credit pe termen mai lung filialelor din Romania) ne-ar scuti de neplaceri. Dar asemenea argumente sunt valide pana la un punct; in economia reala nu exista strada cu un singur sens si corectii dureroase devin inevitabile la un moment dat. O astfel de corectie ar implica si o depreciere severa a cursului de schimb, care ar reaprinde inflatia in conditiile in care avem inca de consolidat dezinflatia. Sa speram ca deficitele externe isi vor potoli cresterea in 2006 si ca investitiile vor creste in industrie.

Am asistat in acest an la o scadere sistematica a dinamicii productiei industriale, care a atins un plus de numai 2% la noua luni. Pe de o parte, se poate vorbi de un efect al inundatiilor. Pe de alta parte, este mai plauzibil sa credem ca industria romaneasca (mai ales unele ramuri) a amortizat cu mare dificultate o serie de socuri: ma refer la cresterea tarifelor la energie, aprecierea leului, taierea unor subventii, intensificarea