Pe 27 octombrie, s-a reluat seria de conferinţe din cadrul proiectului „Cultura bate criza“, coordonat de Sorin Alexandrescu şi organizat de Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“. Invitatul acestei ediţii a fost Roger Griffin, care a vorbit despre „modernism şi terorism“, cu accent pe evenimentele de la 11 septembrie. Roger Griffin este profesor de istorie modernă la Oxford Brookes University şi a scris peste 120 de studii privitoare la fascism. Revista Observator cultural găzduieşte un dialog cu Roger Griffin despre 11 septembrie şi despre ce înseamnă a trăi într-o aşa-zisă epocă a „războiului împotriva terorismului“. Vedeţi în 11 septembrie punctul zero al unei noi epoci, al „războiului împotriva terorismului“? Fiecare ţară răspunde în feluri diferite la 11 septembrie. Dacă eşti american, 11 septembrie înseamnă o schimbare dramatică, un punct de cotitură. Americanii au purtat nenumărate războaie în afară, dar pentru prima oară în istorie, au fost atacaţi pe teritoriul lor. Cînd Turnurile Gemene au fost atacate, a fost o violare a unui spaţiu sacru, ceea ce a provocat o profundă traumă colectivă. Cred că a schimbat ceva dramatic în ceea ce priveşte conştiinţa de sine a americanilor. Dar chiar în interiorul Americii, există atitudini diferite. Astfel, pentru americanii aşa cum e Chomsky, 11 septembrie nu a însemnat un atac pe propriul teritoriu, ci o avertizare la adresa politicii externe a Americii. Există multiple moduri de a interpreta 11 septembrie. În afara Americii, evident că e văzut ca un eveniment major, dar nu ca un punct de cotitură în istorie. Mintea umană are nevoie de puncte simbolice de cotitură, iar mass-media contribuie şi ea la impunerea unui soi de naraţiune simplificată asupra istoriei... Ideea mea de bază e că nu putem să gîndim într-un tipar generalizant despre astfel de chesti