În fraze austere

Printre intelectualii conştienţi de responsabilitatea lor, activi şi dramatic necesari, care s-au afirmat în Basarabia după 1989 se numără şi Valentina Tăzlăuanu, prezenţă de neignorat în eseistică şi în critica de teatru. Revista pe care o conduce la Chişinău, Sud-Est cultural, promovează - ca şi Contrafort, deşi nu de pe exact aceeaşi poziţie - profesionalismul şi o atitudine emancipată, lipsită de complexe, în diversele domenii ale culturii. Această revistă, sobră, de o impecabilă ţinută publicistică, este cea care a făcut-o cunoscută în România, pe autoare, în mai mare măsură chiar decât cărţile sale, greu de găsit în librării (Măsură de prezenţă, 1999, Teatru. Patru texte, patru autori, selecţie şi studiu introductiv de Valentina Tăzlăuanu, 2000, Literatura din Basarabia în sec. XX. Dramaturgie, selecţie şi studiu introductiv de Valentina Tăzlăuanu, 2004).

Volumul Discursuri paralele, recent pus în circulaţie, cuprinde de altfel o mare parte dintre eseurile apărute în ultimii ani ca editoriale în revista Sud-Est (aşa i se spune, pe scurt, publicaţiei). Deşi scrise în situaţii diferite şi, poate, în stări de spirit diferite, deşi unele dintre ele se referă direct la anumite evenimente culturale, aceste articole au o surprinzătoare continuitate de fond, constituindu-se în monologul unei conştiinţe intens preocupate de soarta societăţii româneşti, îndeosebi a celei din stânga Prutului.

Autoarea nu este o negativistă, nu are o viziune cinic-apocaliptică asupra viitorului lumii ei, nu se lasă cuprinsă, ca de o beţie, de plăcerea ieftină de a se persifla tot ce se întreprinde în jur - ca atâţia alţi intelectuali, care se consideră un fel de musafiri în propria lor ţară. Dar nici nu-şi face iluzii. Gravă şi responsabilă, capabilă să înţeleagă esenţialul şi străină de orice dorinţă de cochetărie stili