Feminismul si critica literară

Din februarie 1990, de cînd a luat fiintă, ARCA din Arad (era să scriem Ararad, subconstientul cultural itindu-se o clipă la suprafata topită de caniculă) si-a perfectionat mereu structura, astfel încît, în al zecelea an de aparitie, a ajuns o navă literară modernă, după modelul revistelor occidentale, cu detalii functionale mai rar de găsit la noi. Faptul că ne sînt date informatii succinte despre fiecare din semnatarii textelor, reluati pe ultima pagină în ordine alfabetică (ceea ce va facilita căutarea în colectie a unui anumit autor), structurarea sumarului pe genuri literare, cu titluri si supratitluri ce lămuresc asupra subiectului, dimensiunile rezonabile ale materialelor - denotă că, de la modernul panou de comandă, Arca e vegheată să navigheze spre orizontul de asteptare al cititorului de reviste, altul decît acela al cititorului de cărti. Primul vrea să afle repede ce îl interesează si ce nu din sumar, n-are răbdare la texte lungi si compacte, caută informatii si opinii concise, nume variate, noutăti, îl atrage o paginatie aerisită si ilustrată. Scriitorii din redactia revistei Arca stiu bine toate acestea si tin cont de ele ca putini altii (în plus, prezentarea artistică a lui Viorel Simulov si tehnoredactarea lui Călin Chendea sînt de un impecabil profesionalism). * În nr. 4-5-6, orientarea în cele 226 de pagini e înlesnită de sumarul detaliat plasat în deschidere: cronici literare la noi aparitii românesti, grupaje de poeme, proză, eseuri, istorie literară, traduceri si recenzii de cărti străine, informatii despre evenimente culturale etc. Ca în mai toate revistele literare, numai că textele fiind scurte (între una si sase pagini mici) esti tentat să le parcurgi, fie si în fugă, pe toate. Cronicarul asa a făcut si l-au interesat în mod special părerile Rodicăi Draghincescu si ale lui Romulus Bucur