Competent, responsabil şi exagerat de implicat în viaţa cetăţii, Gigi Gheorghe Becali a acceptat să candideze pentru primăria Bucureştilor. Regulile publicităţii impuse în campania electorală, deşi deranjant de severe, nu l-au speriat. Gigi Becali a acceptat fără să crâcnească puşcăria mediatică la care a fost astfel condamnat. Pentru că nici un sacrificiu nu putea sta în calea generozităţii cu care el s-a oferit să le fie primar al bucureştenilor. Mărinimia lui Gigi a fost însă citită cu recunoştinţă de votanţi. Şi răsplătită în consecinţă, cu aceeaşi generozitate. Bucureştenii l-au protejat prin vot pe Gigi Becali, preferând să-şi conserve idolul în afara oricăror îngrijorări edilice.
Zarurile au fost aruncate. Alegerile reprezintă deja eveniment arhivat în istorie.
De-acum, gata! Oprescu Sorin a fost condamnat, cu recidivă, la locul de muncă, în timp ce domnului mult prea domn i s-a redat libertatea. Gigi Becali ne împărăţeşte din nou cu discursurile sale. Dar pe alt ton. Spunea el că în timpul campaniei a descoperit miraculos ce-i liniştea. Liniştea şi binefăcătoarele ei efecte. Spune că nu va mai accepta să fie hărţuit toată ziua şi pe oriunde de trebălăii din presă. Dar nici nu-i va lăsa definitiv pe aceştia de izbelişte. Le-a promis săracilor din media o porţie săptămânală de palavre şi nebunii, în cadru organizat, în cadrul unor conferinţe de presă organizate, bine-nţeles, la palatul cu pricina.
Gigi Becali s-a ţinut de cuvânt. Umblătorii pe urmele candidatului expirat nu au avut prea mult de aşteptat. Nici nu se împlinise ziua de la promisiunea făcută când prima conferinţă de presă a şi fost convocată la palat. Tema predilectă a constituit-o, normal, fotbalul şi noutăţile la care Steaua a fost condamnată în ultimul timp. N-au lipsit întrebările de circulaţie nebună. Dar, mai ales, n-au lipsit răspunsurile năucitoare. Toate promisiunile l