Bancile centrale europene ar fi fost cu 40 de miliarde de dolari mai bogate si ar fi putut face fata mai bine crizei, daca nu si-ar fi vandut o mare parte din rezervele de aur, acum zece ani.

Luandu-se dupa modelul Bancii Nationale a Marii Britanii, acum zece ani, majoritatea bancilor centrale din Europa au vandut, in total, 3.800 de tone de aur, ce valorau aproximativ 56 de miliarde de dolari.

Luand in calcul profiturile de pe urma investitiilor in actiuni, bancile au castigat inca 12 miliarde de dolari. Insa, din cauza faptului ca preturile pentru gramul de aur este mult mai ridicat azi, fata de acea perioada, rezulta ca bancile ar fi avut cu 40 de miliarde de dolari in plus, potrivit unei analize a Financial Times.

Pe 7 mai 1999, banca centrala britanica a anuntat ca isi va vinde o mare parte din rezervele sale de aur, in favoarea activelor care ofera un profit, cum ar fi titlurile de stat, dand startul unui trend "anti aur" in randul bancilor europene.

La putin timp dupa aceea, bancile similare din Franta, Spania, Olanda si Portugalia au urmat exemplul Regatului Unit. La acea vreme, o uncie de aur (28,34 de grame) era de 280 de dolari. Astazi, pretul a ajuns la 900 de dolari/uncie.

Desi Bank of England a dat startul, Banca Nationala a Elvetiei a pierdut cel mai mult din aceasta miscare. Pe parcursul a zece ani, elvetienii au vandut 1.550 de tone de aur, care ar valora, la pretul actual, 19 miliarde de dolari.

Englezii sunt pe locul doi, cu pierderi de cinci miliarde de dolari. Ei isi apara insa decizia, spunand ca au vandut aurul pentru a-si diversifica rezervele si a reduce riscurile. "Ca urmare a acestei strategii, am redus riscul cu 30%", au declarat reprezentantii Trezoreriei Marii Britanii.

Oficialii Swiss National Bank nu au dorit sa comenteze, insa au declarat ca nu intenti