O clădire din cărămidă cu demisol, parter şi etaj, construită la sfârşitul anilor 1920. Aici se află, încă de la jumătatea secolului trecut, întreaga istorie a savantului Victor Babeş, omul care a schimbat istoria medicinei prin cercetările şi descoperirile sale.
O clădire din cărămidă cu demisol, parter şi etaj, construită la sfârşitul anilor 1920. Aici se află, încă de la jumătatea secolului trecut, întreaga istorie a savantului Victor Babeş, omul care a schimbat istoria medicinei prin cercetările şi descoperirile sale.
La fiecare pas pe care îl faci in interiorul casei-muzeu din strada Andrei Mureşanu, nr. 14A din Bucureşti, inima îţi tresaltă în amintirea omului care a pus bazele şcolii româneşti de microbiologie, care s-a remarcat din tinereţe în domeniile bacteriologiei şi morfopatologiei.
În dreptul fiecărei vitrine, care adăposteşte sub geam obiectele personale ale savantului – parcă în încercarea de a împiedica trecerea timpului – există câte o poveste care aşteaptă să fie spusă... O poveste care respiră prin obiectele personale ale omului de ştiinţă şi ale familiei sale. "Victor Babeş a avut o educaţie nemţească, rigidă...", ne spune muzeologul Victoria Gavril, amintind de locul în care s-a născut savantul - la Viena, în 1854 - şi de primii ani ai copilăriei. Educaţia avea să-i pună pecetea pe întreaga sa viaţă - de la vârsta de 20 de ani, Victor a lucrat, ca asistent, în laboratorul de anatomie patologică din Budapesta. După 1881, îl regăsim la Paris, unde a fost atras de omul de ştiinţă Louis Pasteur şi de descoperirile acestuia în domeniul microbiologiei. Devenise, între timp, profesor-asociat. În 1887, a fost chemat la Bucureşti, unde a preluat catedra de anatomie patologică şi bacteriologie.
Întreaga sa carieră se află între pereţii acestei case memoriale. Paşii ne poartă încet-încet prin muzeu.
