Muzica şi dansurile tradiţionale au dezvăluit sufletul unui ţigan adevărat. Costumele colorate, muzica ritmată şi dansurile repezi i-au cucerit pe bistriţeni Cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Tradiţiilor Tigăneşti, desfăşurată aseară, pe Pietonalul Liviu Rebreanu, a adunat zeci de bistriţeni curioşi, dar şi fascinaţi de cultura ţigănească autentică. Spectacolul nu a dezamăgit aşteptările, iar din decorul veritabil al culturii romilor nu au lipsit melodiile cu foc, costumaţiile multicolore, fetele oacheşe şi puştanii iuţi în picioare.

Zale de bani şi fuste înflorate

Pe scena amenajată în centrul oraşului, au urcat, rând pe rând, dansatori din judeţ, dar şi artişti din Chişinău. Într-o ploaie de culori şi sunete zumzăite de la zalele cu bani prinse la brâu, două dansatoare din Chişinău, de la ansamblul „Enigma romilor”, au arătat lumii că ţiganii adevăraţi ştiu să danseze, să fie veseli şi pasionali. Muzica iute, mişcările pocnitoare ale bărbaţilor , acordurile de foc ale viorilor şi sunetele grave de tobe au recreat o lume ce nu şi-a pierdut încă obiceiurile şi au reuşit să trezească pofta de dans şi printre spectatori. Armando Râpa nu are nici trei ani împliniţi. Nu ştie vorbi, dar e maestru deja la pocnitul din degete şi din călcâie, cu acea pasiune a unui ţigan adevărat. Simte muzica şi nu se mai opreşte din dansat. Nici nu ar avea cum, doar „sufletul unui ţigan e ca un chibrit: se aprinde repede şi se stinge la fel de repede. Este cald, deschis şi vesel”,  după cum spune şi Zoli Mihali, preşedintele Organizaţiei  de Tineret a Partidei Romilor.

O tradiţie veche de 150 de ani

Anual, comunităţile rome din ţară au o zi a lor, de sărbătoarea Sfintei Marii, în care îşi serbează tradiţiile şi stilul de viaţă. Bâlciul sau balul romilor este momentul în care familiile se adună, se cunosc şi pun la cale prieten