Breasla cizmarilor suceveni şi-a sărbătorit ieri, de Ovidenie, aşa cum este cunoscută sărbătoarea „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, hramul, la Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Zeci de credincioşi au participat la slujba de cinstire şi preţuire a meşterilor cizmari, care-şi menţin cu onoare organizarea de breaslă de 197 de ani, şi care duc mai departe tradiţia acestei sărbători, dar şi la pomenirea tuturor celor care au făcut parte din breasla cizmarilor din Suceava.

Un sobor de preoţi a săvârşit, mai întâi, Sfânta Liturghie, după care au fost cinstiţi cei care fac parte din breasla respectabilă a cizmarilor.

Deşi au rămas puţini în Suceava, circa 50 de cizmari, dintre care cam 35 „ţin aproape” cum se zice, şi vin an de an, pe 21 noiembrie, la hramul lor, tradiţia se pare că nu se pierde.

Îşi continuă vieţuirea din 1813

Breasla cizmarilor suceveni este singura breaslă care-şi continuă neîntrerupt vieţuirea din anul 1813.

Biserica Adormirea Maicii Domnului este ctitorită în anul 1639 de călugăriţele Nastasia şi Anghelina, pe locul în care, la 1395, boierul Iaţcu (Iaţco) din Mavrovlahia a ridicat mica mănăstire Panaghia din Iţcanii Vechi, prima mănăstire de călugăriţe din Moldova. „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”, este mesajul care stă scris pe un document al breslei cizmarilor.

Simboluri ale breslei cizmarilor

În Suceava, la începutul anilor ’70, se înregistrau peste 500 de membri ai breslei. În timp, mulţi s-au prăpădit, astfel că în anul 2000 se înregistrau circa o sută de breslaşi.

Steagul original, „semn de jertfă, de întărire” a breslei cizmarilor din Suceava, se află acum la Muzeul Bucovinei, meşterii cizmari având o replică a acelui steag, pe care, simbolic, îl scot cu cinste, în fiecare an, din biserică.

Lumânarea din ceară de albine avea, iniţial, în anul 1883, de când date