România nu a participat la conferinţa din Serbia asupra viitorului Programului Tempus. Câtă vreme liderii politici români nu duc ţara pe calea politicilor europene, nu înscriu instituţiile centrale şi locale în efortul dezvoltării programelor europene, nu propun proiecte care să însemne aplicarea sinceră şi corectă a acestor programe şi politici europene, nu va fi posibil să beneficiem din plin de statutul de stat membru al UE.
Vin cu o modestă ilustrare: în urmă cu câteva zile, la Belgrad (Serbia), s-a desfăşurat conferinţa organizată de Comisia Europeană şi Agenţia pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, cu scopul analizei aplicării, timp de două decenii, a Programului Tempus (menit a moderniza învăţământul superior în ţările vecine UE) şi a stabilirii obiectivelor pentru viitorul exerciţiu bugetar european (2014-2020).
Au fost prezenţi membri ai Colegiului Comisiei (Stefan Fule, comisar pentru Extindere), ai unor directorate generale, agenţii executive europene, dar şi reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii şi ai unor state nonmembre, la nivel de miniştri, secretari de stat, ambasadori, directori, experţi, profesori şi autorităţi academice.
Oficialii români nu au fost înscrişi pe lista participanţilor şi nici experienţa României sau aspiraţiile ei nu au fost expuse. Şi pentru că la respectivul eveniment s-a vorbit mult despre „vecinătatea" UE, merită subliniat faptul că Republica Moldova a fost prezentă la nivel ministerial, iar preşedintele Serbiei a rostit un discurs abil circumscris problematicilor europenităţii actuale.
CE E PROGRAMUL TEMPUS?
Deşi cel mai adesea Bruxelles-ul vorbeşte de succesele politicii Pieţei Interne, ale unor politici comune în care instituţiile europene au o implicare majoră, cred că este îndreptăţit şi chiar necesar a se prezenta „poveştile de succes" ale unor politici şi programe euro