Mofturile unui copil de a respinge un anumit tip de mâncare pot fi uneori îndreptăţite. Majoritatea părinţilor duc adevărate lupte de convingere pentru a-i determina pe micuţi să consume lapte, doar că unii dintre ei nu ştiu că micuţul refuză laptele nu numai pentru că nu-i place, ci şi pentru că-i face rău. Frazele de pe vremea bunicii „să mănânci tot din farfurie!” sunt concepţii greşite de care fiecare părinte ar trebui să se ferească, pentru că durerile de burtă pe care copiii le acuză după masă nu sunt mici scene de teatru pe care aceştia le practică pentru a scăpa mai repede de întrega porţie de lăptic cu cereale. De fapt, crampele sunt reale şi sunt cauzate de multe ori de intoleranţa la lactoză.

Simtomele apar la jumătate de oră după masă

Intoleranţa la lactoză rezultă dintr-un deficit al enzimei denumite lactază, produsă în mod fiziologic de celulele care căptuşesc intestinul subţire. Din punct de vedere biochimic, lactaza este cea care digeră zaharurile din lapte, reducân-du-le la forme mai simple care pot fi absorbite de la nivelul tubului digestiv în sânge. „Când nu este o suficientă cantitate de lactază pentru a digera cantitatea de lactoză consumată, rezultatele pot fi supărătoare, ducând la crampe şi diaree. Semnele si simptomele de la lactoză încep de obicei la un interval de 30 de minute până la două ore după consumul alimentelor ce conţin lactoza. Ele se pot manifesta prin greaţă, crampe abdominale, balonare, gaze şi diaree”, explică medicul de familie braşovean dr. Iulia Cristache.

La toate vârtsele

Afecţiunea apare la toate vârstele, dar este preponderentă la copii şi adolescenţi. În funcţie de cauză, deficitul de poate fi congenital, secundar sau de dezvoltare. Bolile care distrug învelişul intestinului subţire o dată cu lactaza, ca boală celiacă, dezvoltă deficitul de lactază de tip secundar. „Deşi este o