Accesul vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă a fost blocat după ce Serviciul Sanitar rus Rospotrebnadzor ar fi descoperit substanţe chimice în aceste vinuri. Pentru Chişinău aceasta înseamnă probleme serioase cu exportul. Ajutorul a venit însă de la Uniunea Europeană: din septembrie se aşteaptă majorarea de două ori a cotelor privind exportul de vinuri moldoveneşti în ţările UE, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres.
Însă, după cum a declarat Ludmila Netreba, unul dintre experţii în vinuri ai Republicii Moldova, 'oricât de mult ar majora UE cotele de import pentru vinurile moldoveneşti, ea nu va reuşi să acopere livrările care erau destinate Rusiei'.
Potrivit specialiştilor ruşi, dibutiltalatul putea ajunge în vinurile moldoveneşti în urma stropirii viţei de vie contra dăunătorilor sau în cazul în care culturile de vie se aflau în apropierea unui poligon sau a unor depozite, deoarece această substanţă de regăseşte şi în praful de puşcă. Mai există o versiune: substanţa nocivă putea să ajungă în vin prin vasele în care a fost depozitat, în cazul în care acestea ar fi fost din plastic. Însă vinurile moldoveneşti nu sunt păstrate în cisterne de plastic: chiar şi ţăranii, care îşi fabrică vinul pentru consum propriu, îl păstrează în butoaie din lemn, asigură Netreba.
Spre deosebire de Franţa sau Spania, unde în interiorul ţării se consumă circa 60% şi se exportă doar 40% din vinurile locale, în Republica Moldova este exact invers: doar 40% reprezintă consum intern. Celelalte 60% se exportă: jumătate în Rusia, restul în Belarus, Ucraina, Kazahstan şi UE.
Experta este de părere că fiecare ţară are dreptul, atunci când cumpără ceva, să formuleze pretenţii proprii faţă de producţia importată: astfel procedează, de exemplu, Germania, care se ghidează nu doar după regulamentul UE, ci şi după propriul său regulament, chiar mai as