Aţi auzit vreodată Duetul pisicilor de Rossini? E mai degrabă un duel decît un duet, o încrucişare de mieunături dulci-ameninţătoare cum numai două feline soprane ca Elisabeth Schwarzkopf şi Victoria de Los Angeles pot să-şi permită. Într-adevăr, aceste primadone au mieunat pe întrecute în faţa unei săli care nu-şi putea reţine rîsul şi entuziasmul şi aplauzele. Recunosc că n-am auzit în viaţa mea un miauuuu mai artistic şi mai convingător, să tot stai să asculţi. Mi-au evocat o dulce discuţie cu gheare între două graţioase doamne, ca Tincuţa şi Miţa din Five o'Clock de Caragiale sau între cópiile lor de azi, "dificile, pretenţioase, capriţioase". În ce-l priveşte pe Rossini, am o şi mai bună părere despre domnia sa de cînd am auzit că la 35 de ani a considerat că a compus destul şi s-a oprit din scris note, rezervîndu-şi numai plăcerea liedurilor comice, a duetelor pisiceşti şi a altor distracţii de muzician. Toate acestea nu le ştiu din cultura mea generală, ci din emisiunea extraordinar de bine gîndită şi de profesionist făcută a domnului Benedict Avramescu pe care o puteţi prinde în fiecare seară la radio, pe 88 Fm. Dozajul este perfect: piese bine alese, pentru toate urechile, comentarii scurte, cu umor şi cu o dragoste de tot ce ţine de viaţa muzicală cum rar am întîlnit. (Ba da, am mai întîlnit-o la emisiunile de pe Cultural ale lui Dan Dediu.) Domnul Avramescu are talent de foiletonist: fiecare seară se termină cu un va urma şi te obligă să revii, la ora 22,00, pe 88 FM.

Aţi auzit vreodată Duetul pisicilor de Rossini? E mai degrabă un duel decît un duet, o încrucişare de mieunături dulci-ameninţătoare cum numai două feline soprane ca Elisabeth Schwarzkopf şi Victoria de Los Angeles pot să-şi permită. Într-adevăr, aceste primadone au mieunat pe întrecute în faţa unei săli care nu-şi putea reţine rîsul şi entuziasmul şi aplau