Am fost martori la încă o respingere a aderării României la spațiul Schengen, la Consiliul JAI din 7-8 martie. Care ar fi principalul motiv, în opinia dvs.? Ce loc ocupă problemele interne privind justiția și corupția printre aceste motive?

Deși Marea Britanie nu este parte în zona Schengen, avem o poziție în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei. Noi susținem aderarea lor și, de fapt, am adoptat această poziție încă din 2011, când România a îndeplinit toate aspectele tehnice pentru a se alătura spațiului Schengen. Pentru noi, este în beneficiul și în interesul Regatului Unit ca România să aibă un sistem de control bun la frontiere. Eu, personal, am fost impresionat de sistemul de control la frontieră din România. Noi nu suntem printre cei care au făcut o legătură între Schengen și raportul MCV. Marea Britanie ține cont și de MCV, dar considerăm că sunt procese diferite. Dar, evident, există parteneri ai noștri în UE care au făcut această legătură și care au spus clar că e nevoie de mai multe progrese în ceea ce privește MCV, pentru

a fi de acord cu aderarea la Schengen. Eu înțeleg dezamăgirea multor oameni din România în ceea ce privește decizia din Consiliu, dar cred că trebuie să mergem mai departe, spre o hotărâre, mai târziu, în acest an, și, în același timp, trebuie să mergem mai departe cu Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Cu alte cuvinte, deși nu legați aderarea la Schengen de MCV, susțineți părerea partenerilor europeni care îl consideră important pentru poziția României în UE.

Din multe puncte de vedere, un parteneriat strâns în cadrul UE, cum este parteneriatul dintre Marea Britanie și România, depinde mult de progresele în reforma justiției și în privința aspectelor din MCV. Pentru noi e foarte important ca România să continue reformele în această direcție și să dea dovezi în acest sens, cum a făcut deja în anii rece