CNA îşi continuă activitatea de monitorizare a felului cum este utilizată limba română la radio şi la televiziune - o acţiune lăudabilă, avînd în vedere rolul de model pe care-l are audiovizualul. Greşelile de limbă propagate prin intermediul televiziunilor şi al radioului pot fi considerate foarte uşor normă, pentru că vin de pe extraordinara poziţie de putere pe care o au aceste mijloace de comunicare în masă.
Avînd în vedere acest lucru şi, în plus, observînd că, în luna mai, numărul de greşeli a crescut de mai multe ori, CNA a anunţat chiar că va institui nişte amenzi pentru posturile care siluiesc limba română. Răzvan Popescu, preşedintele CNA, a afirmat că aceste amenzi vor fi date în funcţie de cantitatea de greşeli pe care le vor face televiziunile şi radiourile într-o lună. În fine, lucrul acesta este discutabil, pentru că, aşa cum s-a văzut şi în cazul rezultatelor monitorizării pe luna mai, există destule greşeli mai puţin grave, iar o greşeală de acest fel nu ar trebui să conteze cît una cu adevărat gravă. De exemplu, raportul realizat în urma monitorizării consemnează abateri cum ar fi "blitz" în loc de "bliţ", "anti-drog" în loc de "antidrog", "sînge rece" în loc de "sînge-rece" (titlul romanului lui Capote a fost tradus, totuşi, Cu sînge rece...), "pr.", ca prescurtare pentru "preot", "Paşte" în loc de "Paşti", "şef Birou Investigaţii Criminale" în loc de "şeful Biroului de Investigaţii Criminale" (formă eliptică justificată de spaţiul mic în care trebuie să se încadreze această specificaţie, scrisă pe ecran), "rînd" în loc de "rând", "supermarket-ul" în loc de "supermarketul", folosirea cuvîntului "job" în loc de "serviciu", lipsa punctului după o prescurtare ca "dv", ghilimele de deschidere a citatului sus şi nu jos, lipsa spaţiului după un semn diacritic etc. Toate acestea sînt, cu siguranţă, mult mai puţin grave decît, de exemplu, "da-ţi