Cum ar arăta Europa Centrală şi de Est dacă fiecare ţară de aici s-ar focaliza pe ceea ce ştie să facă în mod strălucit?, se întreabă un articol publicat de European Voice, parte a grupului The Economist, în ediţia de joi, care menţionează România la capitolul bucătărie gourmet şi clasă mondială.
De ce nu ar fi puşi ungurii să se ocupe de întreg gătitul mâncării între Marea Baltică şi Marea Neagră? Când stai mai mult în regiune ai timp să evaluezi şi alte bucătării naţionale: găluştele cu aluat din cartofi, preparatele grase din carne de porc, murăturile şi grătarele balcanice consistente lasă urme de neşers pe papilele gustative.
Mâncărurile ungureşti sunt foarte variate, de la supa rece de vişine la clătitele cu piure de castane, trecând prin tokány din carne de vită (potrivit publicaţiei prea complicat pentru a explica, dar este vorba de bacon afumat, usturoi, piper negru, frunze de dafin, muştar, suc de lămâie, oţet, zahăr şi coajă de lămâie, cu nucşoară, ghimbir şi sofran ca dotări opţionale).
Este o realitate faptul că majoritatea acestor ţări fac unul sau două lucruri în mod strălucit şi alte lucruri mai puţin bine. O căutare pe Google pentru 'bucătăria gourmet ungară' dă 39 de afişări. Mai mult decât rezultatele de căutare similare pentru toate celelalte ţări din regiune combinate. 'Bucătaria gourmet poloneză'' obţine nouă afişări (la fel ca şi cea cehă), urmată de cea estonă (şapte), română (şase), letonă (patru) şi albaneză, croată şi bulgară cu o 'Googlewhack '(doar una). Pentru toate meritele lor, bucătăria gourmet bosniacă, lituaniană, macedoneană, moldovenească, muntenegreană, slovacă şi slovenă trebuie de asemenea să ajungă la motoarele de căutare Google.
S-ar putea imagina, de asemenea, şi alte specializări. Slovenii îşi păstrează ţara imaculată, aşa că ar trebui puşi să răspundă de industria turismului de pretutindeni.