Larisa Iordache se bucură pentru bronzul de la echipe, prima ei medalie olimpică, şi doreşte să mai cîştige una la individual compus.

Cu piciorul stîng în piuneze, după fasciita plantară care-i tot dă bătăi de cap, Larisa Iordache a făcut ieri trei aparate: paralele, sărituri şi bîrnă. Faţă de calificări, antrenorii Belu şi Bitang au menajat-o la sol, înlocuind-o cu Diana Bulimar. Larisa a reuşit un exerciţiu la bîrnă excelent, unul bun la sol şi a contribuit din plin la totalul de 176,414 puncte reuşit de România.

- Larisa, v-a ajutat faptul că aţi început la paralele, aparatul vostru cel mai slab?

- Eu zic că da. După punctajul la paralele, am ştiut cît avem de recuperat faţă de contracandidatele noastre. Ne-am gîndit doar la ce note să luăm, să ne facem exerciţiile.

- Mulţumită de concurs?

- Eu cred că a fost bine, se putea însă şi mai bine. Important e că nu am avut ratări , poate şi de asta am urcat pe podium.

- Nu ai fost trimisă să faci solul. De ce?

- Am fost menajată pentru concursul de la individual compus.

- Cum te simţi acum, cînd ai prima medalie olimpică la gît?

- Fericită. Fiecare medalie e importantă, fie ea şi de bronz. Îmi doresc şi alte medalii şi de aceea o să încerc să mai cîştig una la individual compus.

- Ce v-au transmis antrenorii înainte de sărituri, ultimul aparat?

- Să ne facem exerciţiile fără greşeli. Şi după ce s-a terminat rotaţia a patra, ne-am dat seama că nu vom mai fi ajunse.

- Ai reuşit o evoluţie foarte bună la bîrnă. Îţi pare rău că, în calificări, nu ai luat aceeaşi notă?

- Bineînţeles că îmi pare rău. Dacă aş fi luat în calificări 15,300 aş fi prins finala de la bîrnă. Sper să mă revanşez la individual compus.

- Cît de mult a contat pentru tine că părinţii au fost în tribună?

- Pentru orice copil contează să aibă părinţii aproape. Ştiu că ei