Muzică, obiceiuri şi tradiţii populare, demonstraţii culinare ale socăciţelor gospodine şi multă, multă pâine i-au atras pe bucureşteni în zilele de 4 şi 5 octombrie în Parcul Naţional.

Muzică, obiceiuri şi tradiţii populare, demonstraţii culinare ale socăciţelor gospodine şi multă, multă pâine i-au atras pe bucureşteni în zilele de 4 şi 5 octombrie în Parcul Naţional.

Târgul de pâine, organizat de Centrul Cultural "Mihai Eminescu" şi Primăria Sectorului 2, a devenit o tradiţie a Capitalei. Ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, evenimentul a adunat peste 120 de meşteri populari, socăciţe care au preparat pâine la ţest sau în cuptor şi diverse produse specifice industriei de panificaţie şi a gospodăriilor româneşti, importante firme din domeniul panificaţiei, dar şi renumiţi rapsozi ai folclorului românesc. Vizitatorii târgului au putut vedea şi o expoziţie cu fotografii din istoria agriculturii. Principalele evenimente derulate au fost comentate de specialişti etnografi. Rusalin Işfănoni, de la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", din Bucureşti, a afirmat: "Acesta este un târg adevărat, cu încărcătură culturală profundă".

Povestea ţestului Una din atracţiile târgului au reprezentat-o frământarea aluatului şi coacerea pâinii sub privirile vizitatorilor. Rică Meiroşu, reprezentant al Muzeului Naţional al Agriculturii, a pregătit aproape 50 de pâini, pe care le-a împărţit trecătorilor. "Însoţim pâinea de astăzi cu povestea ţestului, aşa cum o ştim din bătrâni: femeia pregătea aluatul de cu seara, cu turtiţe din spumă de vin şi făină. Dimineaţa frământa coca mult, să iasă pâinea bună, o punea la dospit în copăiţa de lemn, o învelea cu ştergar de cânepă şi o lăsa să crească. Aprindea foc de lemne şi îl lăsa să ardă cam trei sferturi de oră. Aduna apoi jarul de jur-împrejurul ţestului. Aşeza câteva frunze de salcâm pe lopata d