După prăbuşirea Lehman Brothers, alte 140 de instituţii financiare americane au intrat faliment, producând valuri pe pieţele financiare şi imobiliare internaţionale. Sursa: Reuters
În România, constructorii au tăiat investiţiile, o cincime dintre ei renunţând la afacere. La fel, cea mai mare parte a farmaciştilor independenţi au tras oblonul.
Numărul băncilor intrate în faliment în SUA a sporit de cinci ori anul trecut, comparativ cu anul trecut, până la 140 de instituţii. Ultimele şapte instituţii închise administrau active în valoare de 14,4 miliarde dolari. De asemenea, printre băncile falimentare se numără şi cea mai puternică instituţie de credit specializată în finanţarea IMM-urilor, CIT, care avea active în evaluate la 71 miliarde dolari. Astfel, prăbuşirea CIT reprezintă cel de al cincilea mare faliment din istoria Statelor Unite, după Lehman Brothers, Washington Mutual, WolrdCom şi General Motors.
Cea mai mare bancă falimentară în 2009 a fost Colonial Bank, ale cărei active însumau 25 miliarde dolari.
Falimentul Lehman Brothers a destabilizat cel mai mare dezvoltator imobiliar din Scoţia, Kenmore Property Group. Intrarea acestuia în insolvenţă pune presiune pe umerii şefilor grupului financiar Lloyds, care are de recuperat mai mult de 785 de milioane de euro de la constructor.
Fostul combinat de celuloză şi hârtie din Drobeta Turnu Severin, Celrom, a intrat în insolvenţă în luna iunie 2009, la solicitarea unei bănci care avea recuperat o linie de credit. Celrom este cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia.
Tot o bancă, ING, a cerut executarea silită a grupului Flamingo, pentru neplata datoriilor.
Primii care au avut de suferit în România din cauza acutizării crizei au fost retailerii din domeniul nealimentar, cum sunt Ultra Pro Computers sau Leonardo. De asemenea,
