Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, în prima din cele două intervenţii televizate de la începutul campaniei electorale, că, după criza politică din vară, în urma căreia a fost suspendat, şi a fraudelor anchetate de procurori la referendum, România are "de suportat ruşinea de a avea observatori OSCE" la alegerile parlamentare din 9 decembrie. În ciuda modului apocaliptic în care a fost făcut anunţul, situaţia nu stă tocmai aşa: democraţii mai respectabile decât cea românească, inclusiv cea a Statelor Unite, au suportat aceeaşi "ruşine", ba chiar preşedintele Traian Băsescu a fost reales preşedinte în 2009 în acelaşi climat "ruşinos" al monitorizării experţilor OSCE. Monitorizarea OSCE nu este o bilă neagră pentru corectitudinea alegerilor din România. Mai mult, chiar România a solicitat oficial această monitorizare, care este mai mult o formalitate.
Ce este OSCE
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) are 56 de state membre, printre care şi România. Una dintre misiunile sale este supravegherea procesului electoral, pentru asigurarea unor alegeri democratice şi corecte.
OSCE va avea o misiune restrânsă de monitori la alegerile parlamentare din România, conform declaraţiei privind nevoile unei astfel de misiuni, realizată în urma unei vizite la Bucureşti, între 25 şi 27 septembrie, a doi experţi OSCE. Raportul a fost publicat pe 18 octombrie, la Varşovia.
De altfel, OSCE va monitoriza alegerile din România chiar la solicitarea Bucureştiului, adresată oficial către OSCE în luna iulie 2012, prin Reprezentanţa României pe lângă Instituţiile de la Viena. La începutul acelei luni, preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat de majoritatea parlamentară USL. Şeful acestei instituţii subordonate Ministerului Afacerilor Externe, condus la vremea respectivă de Andrei Marga, este Adrian Davidoiu, numit în timpul pr