La două decenii de la sfârşitul Războiului Rece şi doi ani de la conflictul din Georgia, care a ridicat iarăşi tensiunea relaţiei Occidentului cu Moscova, NATO şi Rusia au anunţat sfârşitul unei ere a confruntărilor şi startul unei noi etape. Este vorba despre etapa unei prietenii pragmatice, bazată mai degrabă pe interesele decât pe valorile comune. Sursa: REUTERS
Startul acestei etape a fost dat sâmbătă, de preşedintele rus Dmitri Medvedev şi de liderii Alianţei Nord- Atlantice, la summitul NATO de la Lisabona, reuniunea "istorică" unde, cel puţin oficial, nu au existat dezacorduri.
Cele 28 de state NATO au ajuns la concluzia că o cooperare cu Rusia în privinţa scutului antirachetă sau a misiunii Alianţei din Afganistan ar putea să aducă beneficii de securitate ambelor părţi. Preşedintele rus a fost şi el de acord. Unele state membre, în special cele din Est, printre care România, au însă nevoie de mai multe motive pentru a avea încredere în bunele intenţii ale Rusiei.
Un bun motiv în acest sens ar fi disponibilitatea Rusiei în privinţa soluţionării conflictelor îngheţate din regiune.
Relaţia cu Moscova, între precauţie şi entuziasm
Cel mai dezbătut dintre domeniile colaborării NATO-Rusia, cel al apărării antirachetă, are deocamdată un viitor incert. Medvedev a anunţat dorinţa Moscovei de a coopera cu Alianţa, dar a avertizat că "Rusia trebuie să-şi facă o idee definitivă despre ce va fi sistemul antirachetă european". "Fie participăm deplin şi facem schimb de informaţii (...), fie nu vom participa deloc" a spus el.
Pentru NATO, în acest moment, cooperarea nu se traduce printr-un sistem integrat cu Rusia, ci printr-un schimb de informaţii şi de proceduri de alertă reciproce, notează AFP.
Situaţia a fost explicată sâmbătă de Traian Băsescu. "Nu trebuie înţeles că ne amestecăm structurile de comandă şi control a