Brazilia este cea mai de succes naţională din istoria Cupei Mondiale, competiţie pe care a câştigat-o de cinci ori, dar sud-americanii nu au reuşit până acum să-şi confirme superioritatea şi la Jocurile Olimpice. Şansele nu au lipsit, Selecao jucând de două ori finala, în 1984 şi 1988, însă a pierdut de fiecare dată. La fel cum s-a întâmplat şi în semifinala cu Nigeria din 1996, când a irosit un avantaj de două goluri (3-1) pe care îl avea cu 12 minute înainte de sfârşitul meciului.
De această dată, nimeni nu vrea să ia în calcul un eşec, mai ales că marea rivală şi campioana ultimelor două ediţii, Argentina, nu va mai fi prezentă la Olimpiadă. Pentru a se asigura că aurul mult râvnit va veni până la urmă în Ţara Cafelei, oficialii brazilieni i-au dat mână liberă selecţionerului Mano Menezes şi s-au asigurat că echipele de club de care aparţin cei 18 jucători convocaţi nu vor pune beţe în roate în pregătirea turneului.
Din lotul lui Menezes care va face deplasarea în Marea Britanie nu lipsesc vedetele Neymar, Thiago Silva, recent transferat de PSG de la AC Milan, Pato, Hulk, Marcelo, Oscar, jucător aflat în atenţia lui Chelsea şi care a înscris un hattrick în finala Mondialului Under-20 de anul trecut, sau Lucas Moura, noua stea a lui Sao Paolo, dorit de Manchester United, Real Madrid şi Inter Milano.
Alături de aceste staruri se regăsesc fotbalişti care au deja experienţă la nivel înalt, precum Rafael (Manchester United), Danilo (Porto), Romulo (Vasco da Gama), Sandro (Tottenham) sau Leandro Damiao (Internacional).
Simpla înşiruire a acestor nume ar fi suficientă pentru a considera Brazilia principala favorită la victoria finală. Dar, ca să apelăm la un clişeu, fotbalul rămâne imprevizibil. Şi, poate mai important, sud-americanii au convins foarte puţin în pregătirea pentru Olimpiadă.
Partidele amicale disputate
