Exista vreo deosebire intre folosirea armei gazului si folosirea bombardierelor pentru a impune unei tari propriile exigente? Altfel spus, exista vreo deosebire intre razboiul gazului si razboiul din Irak? Nu ne aflam, cumva, in fata aceluiasi comportament de mare Putere fata de o Putere mica sau mijlocie? Razboiul gazului a cucerit deplin presa franceza din aceste zile. Cu mici exceptii, toate publicatiile acorda conflictului dintre Rusia si Ucraina spatii largi - de la o pagina pana la trei - , prevestite de titluri uriase pe pagina intai. Nu lipsesc, desigur, comentariile, schemele si desenele cu talc. Titlurile difera de la un ziar la altul. Dar mai ales de la un talent la altul. Unele sunt banale de-a dreptul: "Rusia intrerupe furnizarea catre Ucraina" (Le Monde), "Gaz rusesc: Rusia pune Europa in dificultate" (Le Figaro). Altele sunt interesante. Prin efortul de a spune mai mult decat o simpla informatie: "Europa - ostateca razboiului gazului rusesc" (La Tribune), "De ce se joaca Moscova cu robinetul gazului" (LâHumanit...). Sau prin efortul de a fi creator: Putin face presiunea (Liberation).
Era inevitabil ca, spre deosebire de presa de la Bucuresti, cea de la Paris sa dea subiectului o asemenea amploare:
Ca orice presa care se respecta, presa franceza raspunde preocuparilor de prim ordin ale populatiei. Care populatie, traind intr-o economie de piata, e vizibil interesata de efectele crizei asupra economiei franceze si a Uniunii Europene. Sa nu uitam ca in Franta, ca si in toate tarile in care economia de piata e o realitate cotidiana, seful statului poate sa bea si o balerca de sampanie in Place de la Concorde in noaptea de Anul Nou. Daca prin politica sa taxele si impozitele au crescut cu un cent, prabusirea in sondaje e inevitabila.
Ca orice presa care se respecta, presa franceza se preocupa in mod deosebit de problemele internatio
