Epistaxisul sau hemoragia nazală este unul dintre cele mai frecvente simptome din sfera ORL. Arhitectura proeminentă, o reţea vasculară bogată şi fragilă, trecerea permanentă a aerului facilitează apariţia acestui simptom.
De obicei, sursa hemoragiei este în zona anterioară a nasului, unde există o zonă intens vascularizată, dar există şi hemoragii cu punct de plecare în zona posterioară, care sînt mai severe şi mai greu de tratat.
Cauze locale şi cauze generale
Epistaxisul poate avea o cauză locală, la nivelul nasului sau sinusurilor, ori poate fi produs de o afecţiune organică generală. Cei mai evidenţi sînt factorii mecanici: traumatisme externe sau interne (chiar suflatul nasului cu putere, strănutul sau obiceiul de a ne “explora” cavitatea nazală), corpi străini (foarte frecvenţi la copii, uneori fiind descoperiţi la cîtva timp de la introducerea lor), deviaţia de sept. Alte condiţii determinante sînt rinita alergică, infecţiile nazale sau sinusale oripatologia tumorală (benignă sau malignă). În fine, alte cazuri apar dacă aerul respirat este prea uscat,dacă există o expunere la substanţe toxice iritante sau chiar la fumul de ţigară, lucru valabil, din păcate, şi pentru fumătorii pasivi.
Cauzele generale ascund de obicei o maladie gravă: leucemie, hipertensiune arterială, insuficienţa hepatică sau renală, sindroame hemoragice (de cauză trombocitară sau prin deficit de factori de coagulare). Uneori epistaxisul apare ca efect advers al unor medicamente: antiinflamatorii nesteroidiene, aspirina, medicaţie anticoagulantă sau prin folosirea îndelungată a soluţiilor decongestive nazale.
Epistaxisul poate apărea unilateral sau bilateral, poate fi de volum mic, mediu sau mare şi poate fi accidental sau repetat. În cazul în care sîngerarea este anterioară, ea se exteriorizează imediat. În cele posterioare, sîngele se poate scurge
