Preşedintele Traian Băsescu a declarat în această seara, în cadrul emisiunii "Prim plan" de la TVR 1, că statul român va începe să-şi ramburseze datoriile atunci când va avea excedent bugetar, adică în 2014, adăugând că acesta va fi generat de creştere economică.
"România va începe să plătească din datorii în primul an în care vom avea excedent la buget, adică în 2014", a spus preşedintele.
Execent bugetar presupune ca veniturile publice dintr-un an să depăşească cheltuielile. Acest lucru este foarte greu de realizat în condiţiile în care creşterea economică este una anemică, iar, de mai mulţi ani, încasările la buget se ridică la doar puţin peste 30% din Produsul Intern Brut, în timp ce cheltuielile depăşesc 35% din PIB.
Trecerea de la deficit la excedent bugetar, estimat la 4,4% din PIB pentru acest an şi fixat la 1,9% din PIB în proiectul de buget pe 2012, se poate realiza prin trei moduri: fie creşti veniturile, fie scazi cheltuielile sau o combinaţie între cele două.
În condiţiile în care se optează pentru reducerea cheltuielilor, acestea nu se vor reflecta în scăderi de resurse alocate pentru bunuri şi servicii, practic achiziţii publice pentru cheltuieli curente, dar şi în tăieri de investiţii.
Automat, reducerea cheltuielilor cu investiţiile nu vor stimula economia astfel încât încasările la bugetul de stat să crească. În plus, la capitolul încasări, adăugăm faptul că politica fiscală din România nu este complet reformată, iar evaziunea fiscală este încă la un nivel ridicat.
Există astfel un cerc vicios: nu poţi avea excedent numai din creştere de venituri, nu poţi avea venituri fără creşte economică, nu poţi creşte fără investiţii, dar nu poţi investi fără cheltuieli.
Şi este, totuşi, un excedent bugetar bun?
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) declara recent, într-o conferinţă de presă, că o ţa
