Pachetul de bază de servicii medicale nu a fost definit încă, dar el ar trebui să conţină o listă de 10 ori mai mică decât media UE.

Una dintre criticile cele mai argumentate faţă de proiectul legii sănătăţii a fost lipsa pachetului de bază de servicii medicale. Acesta reprezintă suma totală a serviciilor, medicamentelor şi produselor medicale de care ar trebui să beneficieze orice persoană care plăteşte o asigurare la fondul public de sănătate. Sau, mai pe scurt, ce primeşti "gratis" de la stat în contul asigurării obligatorii. Abia după definirea pachetului de bază se poate stabili lista serviciilor pentru care se dă o coplată ori se cumpără o asigurare suplimentară.

„Lista neagră", un pachet pe dos

Anul trecut, autorităţile au promis în repetate rânduri că vor finaliza pachetul până la sfârşitul anului 2011, cu mult înainte de apariţia proiectului prin care se privatiza Sănătatea. Către finele anului, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a spus că va defini „o listă negativă a serviciilor", adică cele pentru care se va plăti în plus.

A apărut apoi proiectul legii sănătăţii, însă pachetul de bază tot nu a fost stabilit. Prof. Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătăţii şi actual membru PDL, a declarat în emisiunea TVR "Presă şi putere" că amânarea acestei decizii este "una politică extrem de gravă şi e foarte puţin probabil că vom ajunge mai devreme la un consens fără să defavorizăm pe cineva".

El a spus că în 2005, când a fost numit ministru al Sănătăţii, a strâns documentaţie care să definească această listă, iar „dosarele, fără exagerare, ocupau un volum cât această masă de mare". Cinteză spune că n-a apucat să avanseze cu discuţiile, pentru că a fost ministru doar opt luni. Dintre cei care i-au urmat la minister, el nu l-a remarcat decât pe Cseke Attila că ar fi vrut să facă