Există un secret al lui Puşkin nedezvăluit pînă astăzi? La două secole de la naşterea celui mai mare poet rus, întrebarea pare lipsită de sens. Toţi marii creatori sînt însă, prin definiţie, plini de secrete, majoritatea fabricate special de admiratori sau de invidioşi. Am putea crede că, după două sute de ani, toate incertitudinile ce au planat cîndva în jurul acestui geniu s-au transformat de multă vreme în certitudini şi în locuri comune. Totuşi, în cazul specific al lui Puşkin, ultimul document biografic senzaţional a văzut lumina tiparului relativ recent, abia în 1986, sub forma unui Jurnal secret ţinut de poet în ultimele sale luni de viaţă, între finalul anului 1836 şi 26 ianuarie 1837, preziua duelului fatal, cînd ofiţerul francez D'Anthčs, cumnatul său, avea să-l ucidă. Se bănuia de mult existenţa unui astfel de text, încă din anii ce au urmat dispariţiei poetului, dar abia la sfîrşitul secolului XX presupusul Jurnal avea să apară în Statele Unite, mai întîi în limba rusă (Tainîie zapiski 1836-1837 godov), apoi în engleză sub titlul Secret Journal.

Atmosfera de ,secret" ce însoţeşte această scriere se datorează în bună măsură istoriei rocamboleşti a textului însuşi: încredinţat unui emigrant sovietic, Mihail Armalinski, de către un bătrîn misterios, manuscrisul atribuit lui Puşkin ajungea pe celălalt mal al Atlanticului; ca un blestem, manuscrisul olograf dispare la puţin timp după editare, lăsînd ca asupra originii şi istoriei textului să se aştearnă cea mai adîncă ceaţă. Aşa că, după publicarea Jurnalului secret puşkinian, nimeni n-a mai putut controla veracitatea documentului; nimeni nu poate jura dacă e o contrafacere sau o scriere autentică. Va trebui să ne obişnuim cu acest mister - de data asta real.

Prin conţinut, Jurnalul secret poate fi catalogat drept scandalos: tocmai de aceea autorităţile culturale oficiale refu