Poluarea marilor fabrici din Banat se resimte în fiecare zi, în aerul irespirabil. Managementul deşeurilor şi lupta împotriva poluării sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă locuitorii din regiunea de Vest.

Dincolo de problemele financiare tot mai acute cu care se confruntă timişenii zi de zi, principalul duşman al lor este poluarea. Noxele emise de mastodonţii capitalişti şi de cei lăsaţi moştenire de regimul trecut ameninţă sănătatea populaţiei din Vest, care resimte tot mai mult efectele poluării. Din păcate, autorităţile competente în domeniu sunt indulgente cu aceste fabrici şi se limitează la a le da sancţiuni şi avertismente, în loc să le pună lacătul pe uşă.

Toate fabricile cu impact asupra mediului trebuie să aibă autorizaţie emisă de autorităţile competente. Aceasta este varianta teoretică. În practică, lucrurile nu stau aşa, iar mulţi dintre principalii poluatori din Timiş nu au autorizaţie de mediu, ceea ce nu îi împiedică să îşi desfăşoare activitatea.

Comisarulul Gărzii Judeţene de Mediu Timiş, Marian Eperieş, a explicat că procedurile de închidere a unei fabrici unde se constată nerespectarea legii sunt destul de greoaie. „Sancţiunile se aplică gradual. Anul acesta am aplicat 31 de sancţiuni, care însumează 270.000 de lei. Am făcut controale la Continental, Smithfield, Azur, TRW Automobile, Ursus, Retim”, a declarat Eperieş.

Şi la Arad lucrurile stau la fel. „CET-ul şi traficul din oraş sunt marii poluatori ai Aradului. Bineînţeles, aici mai putem adăuga şi balastierele răsfirate pe malul Mureşului”, a declarat Dana Dănoiu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad. Pe de cealaltă parte, comuna Bârzava, considerată Cernobâlul Aradului, continuă să rămână o adevărată bombă biologică din cauza minei de uraniu descoperită de ruşi în 1950.

Epicentrele poluării

Noxele scoase pe coş la Mintia depăşes