Fondul Mondial pentru Natură a măsurat gradul de implicare în managementul Mării Baltice a nouă ţări riverane şi a dat note mici tuturor acestor state.
Fondul Mondial pentru Natură a măsurat gradul de implicare în managementul Mării Baltice a nouă ţări riverane şi a dat note mici tuturor acestor state.
Într-o încercare de a remedia situaţia în zona Mării Baltice, o regiune grav afectată de poluare şi de schimbările climatice, organizaţia ecologică WWF (Fondul Mondial pentru Natură) a analizat în această vară atitudinea politică, socială şi economică a nouă ţări riverane. Rezultatul a fost uluitor: nici unul dintre aceste state nu a trecut cu brio examenele. Cei nouă au primit cele mai mici calificative la examenele de biodiversitate, pescuit, substanţe nocive, transport maritim şi eutrofizare (proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor subterane şi a apelor stătătoare, adesea ca urmare a folosirii intensive a îngrăşămintelor, n.r.). WWF a dat note şi pentru modalitatea în care aceste ţări – Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Suedia, Lituania, Letonia, Rusia şi Polonia – au reuşit să dezvolte un sistem de management integrat referitor la Marea Baltică, una dintre cele mai devastate regiuni acvatice din lume.
Cea mai bună cotă – 46% – a înregistrat-o Germania. I-au urmat Danemarca (41%), Estonia (40%), Finlanda (39%), Suedia (35%), Lituania (34%) şi Letonia (30%). Pe ultimele două locuri s-au clasat Polonia (25%) şi Rusia (26%). “Marea Baltică are nevoie de o conducere politică care să poată privi dincolo de interesele naţionale şi private şi să adopte soluţii integrate pentru rezolvarea problemelor”, este de părere Lasse Gustavsson, preşedintele WWF, filiala suedeză. Ecologistul spune că această regiune este afectată în primul rînd de activităţile umane, desfăş