* Boris Groys, Despre nou. Eseu de economie culturală, traducere de Aurel Codoban, Cuvînt înainte de Vasile Ernu, colecţia "Balcon", Editura Idea Design & Print, 2003 Despre nou. Eseu de economie culturală este o interpretare globală a artei. Pornind de la două concepte-cheie - "arhiva culturală" şi "spaţiul profan" - Groys încearcă să găsească soluţii pentru a determina limitele inovaţiei în artă. Discuţia despre ce este nou e însă deschisă de cea despre memoria culturală: "Despre orice cultură se poate spune că e construită ierarhic astfel încît tot cuprinsul ei are o valoare, determinată prin poziţia în ierarhia valorilor culturale. În primul rînd se formează ceea ce poate fi definit ca memoria culturală organizată sau structurată a unei astfel de ierarhii. În cultura timpului nostru, ceea ce o constituie sînt bibliotecile, muzeele şi alte arhive. (...) Desigur, fiecare tradiţie culturală îşi are propriul sistem de amintire şi conservare, precum şi propriul principiu de selecţie. În plus, fiecare cultură este neomogenă, adică este constituită din subculturi diferite, cu propriile lor sisteme de conservare, priorităţi şi principii de selecţie. Astfel încît orice ierarhie este relativă". "Spaţiul profan" este "domeniul constituit din toate lucrurile ce nu sînt cuprinse în arhivă". Spaţiul profan este un spaţiu eterogen compus din tot ce e "fără valoare, insignifiant, neinteresant, extracultural şi efemer". Cele două lumi descrise de Groys nu sînt strict delimitate, graniţele lor fiind în permanenţă supuse unei dinamici determinate de mediul cultural. De altfel, important în această teorie a noului nu este termenul de nou, ci acela de arhivă. Pentru că noul se defineşte, în logica lui Groys, tocmai pornind de la memoria culturală. Doar în acest context se poate pune în discuţie inovaţia. Muzeul este o colecţie de originale. El s-a constituit nu ca o colecţi