Bucureştiul, singura capitală europeană care nu avea un maraton stradal oficial, a intrat în lumea bună, odată inclus pe lista Asociaţiei Internaţionale a Maratoanelor şi a Crosurilor Stradale

Maratonul, proba de rezistenţă supremă, ce pune în fiecare an la încercare milioane de oameni din toată lumea, a intrat în legalitate şi la Bucureşti, singura capitală europeană care nu avea până anul acesta un maraton stradal oficial. De pe 18 octombrie însă, 3.000 de alergători sunt aşteptaţi la Bucharest City Marathon, în Piaţa Constituţiei, să alerge "pentru ei", să-şi testeze limitele, rezistenţa şi puterea fizică, asemeni milioanelor de oameni - obişnuiţi sau celebrităţi - care participă, pretutindeni în lume, la astfel de competiţii. Pornit de la cursa mesagerului atenian Pheidippides, de 42,195 kilometri, de la câmpul de luptă din oraşul Marathon până la Atena, pentru a anunţa înfrângerea perşilor, a devenit un concept actualizat şi cosmetizat după toate regulile marketingului. Astăzi inspiră cărţi, filme, strânge bani pentru cauze umanitare şi, nu în ultimul rând, este o afacere. Dincolo de competiţiile destinate exclusiv sportivilor profesionişti, s-a dezvoltat un calendar de maratoane stradale, cu sute de evenimente lunar, unde zeci de mii de pasionaţi de alergat plătesc peste 50 de euro pentru o cursă citadină de 42,195 kilometri. Maratoanele de la New York, Londra, Paris sau Boston sunt megaevenimente, promovate de vedete internaţionale precum Tom Cruise sau Gordon Ramsay, care aleargă în scop caritabil, şi transmise în direct de televiziune. Înscrierile se fac cu multe luni înainte, un exemplu reprezentându-l maratonul de la Paris, la care - deşi urmează să se desfăşoare în aprilie 2010 -, s-au înscris deja 20.000 de participanţi, fiind disponibile 37.000 de locuri.

20 de lei, înscrierea la Cursa populară de 4 km

Începând din acest an, bucureşt