Actualele convulsii legate de criza economică care afectează România nu vor putea să nu aibă implicaţii asupra raporturilor de forţe dintre partidele politice. La urma urmelor, mai sunt cel mult doi ani şi jumătate până la următoarele alegeri parlamentare. Am scris "cel mult" pentru că, în eventualitatea în care va supravieţui următoarelor două săptămâni, este probabil ca actualul guvern să fie mai devreme sau mai târziu sacrificat pe post de "capul lui Moţoc" spre a se oferi o minimă satisfacţie populaţiei care va resimţi din ce în ce mai acut scăderea nivelului de trai. Aşadar, lupta pentru ocuparea unor poziţii electorale avantajoase este deja deschisă.

Din această perspectivă, actualul atac al guvernului condus de PDL împotriva bugetarilor şi pensionarilor este mană cerească pentru PSD. Este electoratul tradiţional al social-democraţilor, care îl părăsise în ultimii ani. De fapt, a continuat să fie pricipalul bazin electoral al partidului, numai că apăruseră fisuri care făcuseră ca o parte din el să se demobilizeze şi să treacă în categoría fluctuanţilor şi a absenteiştilor. Acum, el este pur şi simplu aruncat în braţele PSD, care un trebuie decât să-şi radicalizeze discursul de stânga (ceea ce şi face) pentru a îşi asigura câteva milioane de voturi consolidate.

PDL nu are multe opţiuni. După ce a ratat cam toate obiectivele asumate la preluarea guvernării, este acum în situaţia de a minimiza pierderile adoptând lozinca "toţi suntem vinovaţi". Prin anunţarea măsurilor de austeritate, care par să protejeze sectorul privat, încearcă să-şi atragă simpatiile electoratului de dreapta. Pentru a mai conta în următoarea confruntare electorală, ar fi necesar ca întreprinzătorii şi salariaţii din privat să depăşească fără prejudicii severe această a doua parte a crizei. Dacă acest lucru se va întâmpla, partidul se va legitima ca principal exponent al drep