E oraşul cu cea mai mare populaţie din Europa, după Moscova, cu cele mai frumoase parcuri şi cu oameni care-şi beau berea în picioare în faţa puburilor sau pe malurile Tamisei.
Dimineaţa. După figura senină pe care o au pe drumul spre staţia de metrou, îţi vine greu să crezi că londonezii se duc "la muncă". Şi e şi mai greu să crezi că tocmai au mâncat un "English breakfast", pentru că, după o farfurie plină de şuncă prăjită, ciuperci prăjite, cârnaţi prăjiţi, fasole, roşii, pâine prăjită, toate înotând în grăsime, îţi este destul de greu să te deplasezi pe propriile picioare. Şi totuşi, restaurantele din capitala Angliei se întrec în oferte de English breakfast şi au şi clienţi. Turişti masochişti, desigur.
La prânz. Londonezul obişnuit mănâncă la prânz sandvişuri şi salate cumpărate din supermarketuri şi fastfood-uri. În pauza de masă merge în parc, se aşază pe iarbă (în mod inexplicabil, chiar dacă nu există conceptul interzicerii călcatului pe iarbă, Marea Britanie se încăpăţânează să nu se ducă de râpă), se descalţă, îşi savurează mâncarea, citeşte şi ascultă muzică (la căşti, nu la difuzorul telefonului). În Londra, parcurile sunt făcute pentru oameni, nu invers. În afara parcurilor regale uriaşe ca Richmond Park (955 de hectare), Hyde Park (142 ha), Kensington Gardens (11 ha) sau Regent's Park (166 ha), zonele rezidenţiale sunt presărate cu o multitudine de zone verzi care le fac locuitorilor viaţa mai plăcută şi mai sănătoasă. Pe iarbă stau oameni de afaceri în costume sobre, fete care se bronzează în sutien (nimeni nu încearcă să le "agaţe" şi nimeni nu se gândeşte că s-au dezbrăcat pentru a încerca să agaţe pe cineva), muncitori cu cască de plastic, mame şi copii, se joacă fotbal, cricket, se citeşte şi se bea bere.
Seara. Pe la 5 după-amiaza, când închid definitiv uşa biroului, londonezii se îndreaptă către casele
