Chiar şi în supermarketurile care se dotează cu cititoare de preţ vor continua să existe neconcordanţ e între preţul la raft şi cel de la casă, singura soluţie pentru afişarea unui preţ corect fiind instruirea angajaţilor. Sursa: Codrin Prisecaru

„Consumatorul nu va mai fi indus în eroare de un preţ mai mic la raft decât cel de la casă dacă supermarketul va investi în instruirea angajaţilor. Cititoarele de preţ nu sunt o soluţie, pentru că niciun client nu va sta să verifice fiecare produs pe care îl cumpără“, ne-a declarat Ciprian Iosep, preşedintele Global Standard One, organizaţie care gestionează sistemul de identificare a produselor.

Potrivit specialistului, clientul nu va mai fi înşelat la preţ dacă magazinele vor accepta să nu mai schimbe preţul produselor în timpul zilei (sau dacă o fac, în cazuri excepţionale, să coreleze preţul de la raft cu cel de la casă). În cazul promoţiilor, supermarketurile trebuie să retragă materialele promoţionale şi etichetele de la raft înainte de modificarea preţurilor în computer, şi nu după, cum o fac frecvent acum.

3.500 de companii au coduri de bare

Codurile de bare au fost introduse în România în 1993, iar de curând o companie a primit prefixul de identificare cu numărul 3.500. „În total, există peste două milioane de produse, alimentare şi nonalimentare, pentru care companiile au solicitat şi obţinut prefix pentru codurile de bare“, spune Iosep.

Partea vizibilă pentru consumatori a codurilor de bare este reprezentată de eticheta cu bare şi cifre, însă sistemul este mult mai complex. Infrastructura este formată din computerul de administrare cu baza de date şi aplicaţia de gestiune, calculatorul de casă, casele de marcat şi cititoarele cu infraroşii.

În baza de date sunt stocate informaţiile asociate fiecărui produs, prin etichetă, pe baza specifi