Importanţa demarării acestor proiecte este cu atât mai mare cu cât în ultimul an investiţiile publice s-au redus puternic, iar licitaţiile de noi proiecte au fost din ce în ce mai puţine, punând presiune pe industria locală a construcţiilor. În primele opt ale anului, volumul de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, a înregistrat un declin în serie ajustată de circa 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrăzi au fost tergiversate iniţial de o perioadă mult prea îndelungată de evaluare a ofertelor, precum şi de finanţările extrem de mici alocate infrastructurii.
Acesta este cel mai mare calup de tronsoane de autostrăzi scos la licitaţie în ultimii doi ani. În 2011, peste 180 de kilometri de autostrăzi cu o valoare de 1 miliard de euro şi-au aflat câştigătorii, însă procedura de evaluare a durat atunci doar două luni.
Cei 100 de kilometri de autostrăzi pe care statul i-a scos la licitaţie în august anul trecut se află pe ruta Timişoara-Lugoj-Deva (un lot pe Timişoara – Lugoj şi trei loturi pe Lugoj- Deva). În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor pentru construcţia a trei loturi din autostrada Lugoj-Deva, cu o lungime cumulată de circa 72 de kilometri, Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat plângerile iniţiale ale contestatarilor, însă ulterior au fost formulate alte plângeri împotriva acestei decizii a Curţii de Apel.
„În prezent se aşteaptă soluţionarea dosarelor în cauză de către instanţele judecătoreşti“, spune Narcis Neaga, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), într-un răspuns transmis către ZF. De asemenea, în cazul contractului de construcţie a unei porţiuni din autostrada Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri, a fost