Cei care-şi mai amintesc de Proba de microfon (1980) sau Glissando (1985) sau Iacob (1988) ale regizorului Mircea Daneliuc ar avea senzaţia că se află puşi în faţa unui cu totul alt regizor vizionînd Legiunea străină. Filmul încearcă să depăşească în turpitudine şi ultimele bălării eroi-comice nicolaesciene făcînd o concurenţă neloială unor filme precum Garcea şi oltenii sau A doua cădere a Constantinopolului în amestec zburdalnic cu gagurile celor de la grupul Vouă, diferenţa fiind mai ales una de grai, graiul moldovenesc împănînd ca un sughiţ de maimuţă beată întreaga peliculă. Povestea se petrece într-un sat din Moldova unde locuitorii aşteaptă cu sufletul la gură integrarea (europeană) într-o lume mai bună, ghidaţi pe drumul construirii şi propăşirii capitalismului la sate de investitorul local, domnul Marcel, interpretat fără complexe de Rică Răducanu care nu face niciun rol, ci este doar el însuşi, curat murdar. Remarcabil şi puternic individualizant este gestul scobitului cu cheia în ureche ca şi cum nea Rică ar vrea să-şi croiască drum către ceva, o idee sau poate chiar sistemul nervos. Întreaga acţiune se desfăşoară în contextul operaţiunii de galinocid în urma gripei aviare, astfel că prin faţa ecranului defilează o serie de indivizi îmbrăcaţi în salopete care gazează găinile folosind uneori şi butelii de aragaz pe fondul orăcăielilor babelor burzuluite. În primplan se află trei tineri: Aurel (Cătălin Paraschiv), localnic vesel cu o nevasta gravidă, Stelică (Radu Ciobănaşu), poliţistul satului, şi Mitu (Radu Iacoban), militar în termen, cuceriţi de perspectiva mirifică de a se înscrie în Legiunea străină. Aşa cum domnul Marcel, dispensator de bunăstare şi găini olandeze - "băi, voi vreţi integrare sau nu vreţi?" - le explică avizat împreună cu un membru al forţelor speciale, înscrierea se plăteşte. Pentru a face rost de bani, Aurel o jefuieşte pe baba Vergi