In prefaţa la primul volum al trilogiei brâncuşiene a lui Petre Pandrea, apărut recent, intr-o reeditare revăzută şi adăugită, la Editura Vremea (Brâncuşi -amintiri şi exegeze - prezentat de Ziarul de Duminica in nr 4/2010), arătam motivele, ţinând de vicisitudinile vremurilor, care au făcut ca celelalte două volume să nu poată apărea atunci când au fost scrise (1964-1968).
Proaspăt eliberat din temniţele comuniste, unde zăcuse, in două reprize, timp de mai bine de zece ani, Petre Pandrea pusese in monografia sa despre Brâncuşi nu numai date biografice esenţiale, depoziţii de prieten şi de martor nemijlocit şi comentarii sclipitoare in legătură cu viaţa şi opera marelui artist român, dar şi multe amănunte despre propria sa viaţă şi despre nezdruncinatele sale crezuri. Aşa se face că cenzura acelor vremuri ii ingăduise doar tipărirea primului volum, insă şi acela "desfigurat", aşa cum se plânsese de altfel autorul intr-o scrisoare către bunul său prieten, criticul de artă Barbu Brezianu. Din fericire, redactorii de carte au păstrat o bună parte din dactilogramele respinse atunci de cenzură. Acestea, impreună cu manuscrisele care au mai putut fi recuperate din arhiva familiei, vor constitui substanţa volumelor II şi III ale trilogiei amintite, care, prin abnegaţia fiicei scriitorului, Nadia Marcu-Pandrea, şi prin strădania doamnei Silvia Colfescu, directoarea Editurii Vremea, vor vedea cât de curând lumina tiparului. Ele conţin texte de o importanţă capitală, atât pentru cunoaşterea in profunzime a lui Brâncuşi şi a epocii sale, cât şi pentru descifrarea personalităţii complexe şi fascinante a lui Petre Pandrea.
Volumul al doilea se va ocupa, in principal, de etica şi filosofia artistului, in timp ce volumul al treilea va avea in vedere aspectele sociologice ale vieţii şi operei acestuia. Iar toate, la un loc, vor intregi portretul omului, scriitor