Pentru noi, basarabenii, războiul a început mai devreme, în septembrie 1939, când s-a declanşat atacul aproape simultan al Germaniei naziste şi al URSS împotriva Poloniei, unul din aliaţii cei mai importanţi ai României în perioada interbelică, pe linia unor acorduri bilaterale. Dintre toţi locuitorii României, basarabenii au fost cei mai îngrijoraţi de aceste evoluţii care anticipau politica de forţă a Moscovei în regiune...

Liderul Partidului Socialiştilor Igor Dodon a declarat recent că ziua de 22 iunie 1941 este o „zi când Moldova, care făcea parte din Uniunea Sovietică, a fost atacată. Pentru întreg poporul moldav este ziua începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi de agresiune asupra Moldovei“. În altă ordine de idei, Dodon a exprimat critici faţă de politicienii care, după părerea sa, vor să revizuiască rezultatele războiului. În legătură cu aceste declaraţii apar mai multe întrebări. Cea mai importantă este: la care patrie se referă liderul „socialist“?

În ciuda a ceea ce cred unii, problema interpretării celui de-al Doilea Război Mondial nu este una de natură abstractă şi neînsemnată. Ea are o legătură directă cu ceea ce întâmplă în societatea noastră. Mai întâi de toate, dacă pentru moldoveni războiul ar fi „pentru apărarea patriei“, asta înseamnă că e vorba de o patrie sovietică, o patrie care de mai mult de două decenii nu mai există. Numai Rusia de azi a moştenit oficial această sintagmă şi, atunci, ceea ce spune Dodon – dar şi Vladimir Voronin şi alţi politicieni „patrioţi“ – ar presupune că Republica Moldova ar fi o parte a Federaţiei Ruse.

Or, pentru noi, basarabenii, războiul a început mai devreme, în septembrie 1939, atunci când s-a declanşat atacul aproape simultan al Germaniei naziste şi al URSS împotriva Poloniei, unul din aliaţii cei mai importanţi ai României în perioada interbelică, pe linia unor aco