Decizia Guvernului de a simplifica prin ordonanţă de urgenţă procedurile de acordare a cetăţeniei române vine după o perioadă de trenare, în care procesul a fost blocat, iar, oficial, responsabilitatea a fost pasată de la un ministru la altul. Neoficial, s-a comentat că autorităţile de la Bucureşti ar răspunde astfel semnalelor deloc pozitive venite dinspre Bruxelles. Guvernul a decis miercurea trecută să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991.
Potrivit ordonanţei de urgenţă, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia prin naştere şi care au pierdut-o sau le-a fost ridicată din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile legale, cu excepţia interviului prin care demonstrează că ştiu limba română. Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii.
Decizia Guvernului a venit după ce cu o zi înainte, în Parlament, într-un mesaj dedicat situaţiei postelectorale din Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei, astfel încât cetăţenii de etnie română din Republica Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română.
De altfel, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române este o preocupare a şefului statului încă din primul an de mandat. În iunie 2005, Traian Băsescu afirma la o discuţie cu studenţii că, "în ceea ce priveşte Moldova, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române, ştiţi probabil