Forțați din toate părțile să-și reducă cheltuielile și să-și crească veniturile, grecii lasă ca aceste lucruri să fie văzute și de către turiști. Dacă pe continent criza prin care trece Grecia a fost vizibilă de mult, pe insulele elene apogeul a fost atins anul acesta.
Străzile insulei Corfu sunt pline ochi de turiști agitați, care mai de care să pozeze o clădire, să ceară un tzatzki, să-l danseze pe Zorba sau să spargă câte-o farfurie la tavernele care-și cheamă astfel clienții. La prima vedere, Corfu petrece, iar toată lumea-i mulțumită: turiștii au o vacanță frumoasă, plină de voie bună, iar grecii au clienți și fac bani de pe urma acestora. Dacă privim mai de aproape, situația este un pic alta.
„Suntem 100.000 de locuitori și anual, între mai și septembrie, vin încă 20.000 de turiști. Autoritățile ne-au transmis că anul acesta sunt și mai mulți. Dar eu nu-i văd, ba chiar mi se pare că sunt mai puțini“, îmi povestește Alexandros K., proprietarul unei taverne din inima Kerkyrei, capitala insulei. Conduce afacerea familiei de ani de zile, are printre cele mai bune prețuri de la tavernele din oraș și, totuși, sunt destule mese goale. Îmi spune că turistul s-a schimbat, a devenit mai pretențios, iar operatorii din turism au făcut tot posibilul să-l mulțumească. În același tarif de anul trecut - care acoperea, în principal, doar cazarea și micul dejun - au introdus acum demipensiunea sau all inclusive-ul, lucru care a făcut să scadă consumul „în oraș“ sau să-l limiteze la băuturi, prin urmare o valoare mai mică a notei finale de achitat restaurantului.
Pe de altă parte, activitățile colaterale, precum închiriatul mașinilor sau al bărcilor a înregistrat o creștere. Iar aici grecii trag cât pot de mult de pe urma turiștilor. Spre exemplu, cea mai mică mașină, Fiat Panda, se închiriază cu minimum 40 de euro pe zi, însă proprietarii centrelor de re
