CULTURA SI PIPER "Dupa cum taranul sadovenian nu mai traieste decat in sufletul vizitatorilor doldora cu fantasme samanatoriste de la Muzeul lui Horia Bernea, mahalaua cu oleandri si masa din fundul gradinii, cu mititei, sprituri si serbeturi, ori cu maidane cu dragoste, supravietuieste in amenintarile tircadailor, tarafurile si inchipuirile literatilor."

Fraza cu care Dan C. Mihailescu isi incheie periplul prin Bucurestiul de altadata in a lui "Carte de bucati" (Editura Fundatiei Pro) este recuperatoare pentru un timp pe care astazi il mai putem trai doar trecand dincolo de cartile de istorie si combinand ca intr-un puzzle imagini si amintiri. Trimiterea gastronomica din titlu se concretizeaza in paginile cartii prin numeroasele meniuri ale Bucurestiului de odinioara strecurate printre "bucatile" - capitole din care se compune cartea. "Aceeasi grija in enumerarea si descrierea meniurilor, pentru ca, in ciuda obsesiei siluetei, opulenta gastronomica tinea pasul cu varietatea si somptuozitatea vestimentara, dand, totodata, si greutatea de blazon a gazdei. Iata, spre pilda, meniul unui bal la Palat, 4/16 ian. 1900: "Consomme a la Royale/Caviar frais/ Pate de foie gras en belle-vue/Somon du Rhin see Tartare (...) Salade Russe/Compotes assortes, Ananas, Mandarines, Raisins, Gateaux..."

Tonul lipsit de pretiozitate cu care Dan C. Mihailescu voiajeaza prin amintiri ii deschide cititorului secolului XXI o poarta catre un Bucuresti pe care il cunoastem cu totii drept "micul Paris".

"Detalii cu dulceata": "...vorbim de o Romanie in care leul era mai tare ca francul francez, unde, pe la 1900 si ceva, Bucurestii trimiteau ajutoare Parisului inundat de Sena, cand pe strada Clementei se citea, la cafeaua de dimineata, Figaro-ul, iar scrisorile faceau o zi pana in orice colt al Europei..." Regulile bunelor maniere sunt redate sec, dar cu mult umor, scriitorul las